it_material_flow

Megatendinţe

Ce megatendinţe caracterizează prezentul? Ce efecte tehnologice au acestea? Analiştii tendinţelor oferă răspunsuri diferite. Am adunat pentru dumneavoastră câteva prognoze ale celor mai mari experţi în domeniul tendinţelor:

MEGATENDINŢE – O PERSPECTIVĂ ASUPRA LUMII DE MÂINE

Which megatrends characterize the present?

Lumea este organizată din ce în ce mai mult în reţele. Fie că este vorba de mediul online sau offline, fiecare om întreţine o serie de legături cu alţi oameni, deseori doar fragile, însă aproape întotdeauna digitalizate. Echipamentele inteligente, care sunt conectate şi comunică între ele prin intermediul internetului, ne însoţesc din ce în ce mai mult în viaţa de zi cu zi, iar toate domeniile vieţii, profesionale sau private, sunt interconectate şi inteligente.

Tehnologii:

  • Digitalizare – tot ce poate fi digitalizat este digitalizat

  • Internet of Things – comunicarea echipamentelor între ele creşte

  • Big Data – noi perspective şi modele de afaceri cu ajutorul analizei inteligente

  • E-Commerce şi Mobile Commerce – o cerere tot mai mare de livrări imediate

  • SoLoMo (social, local, mobil) – convergenţa tehnologiilor colaborative, locale şi mobile

  • Lead Management – devine indispensabil pentru fiecare companie

  • Pop-Up Money – apar tot mai multe „monede paralele” (exemplu Bitcoin)

Câteva evoluţii actuale:

  • Sectoare de piaţă şi chiar pieţe întregi converg, rezultând ecosisteme noi. Companiile se transformă în reţele valorice deschise.

  • Din cauza gradului tot mai mare de individualizare şi efectului „singling” (izolare), tot mai mulţi oameni caută contactul şi legături cu alţi oameni prin intermediul comunităţilor temporare, care se coagulează în jurul unui anumit subiect. Spiritul comunitar şi „mentalitatea de club” câştigă importanţă.

  • Conectivitatea şi digitalizarea sunt inseparabile. Datorită creşterii digitalizării rezultă permanent interfeţe, suprafeţe şi concepte de acţiune noi. Munca, comunicarea şi convieţuirea se desfăşoară într-un ritm tot mai alert.

  • Conectarea echipamentelor portabile, inteligente cu bunurile de consum şi aplicaţiile software de prognoză permit companiilor să determine necesităţile indivizilor şi să le ofere produse şi servicii care corespund exact situaţiei lor. Aceasta generează efecte în cele mai variate domenii şi lanţuri de furnizare.

  • Procesele valorice, experienţele, produsele şi serviciile analogice sunt digitalizate într-o măsură tot mai mare. Se dezvoltă rapid modele noi de afaceri. Aproape zilnic apar pe piaţă firme noi cu obiect de activitate în domeniul reţelelor de socializare. E-Commerce câştigă cote de piaţă într-un ritm ameţitor.

  • Relaţiile de prietenie, consultanţa şi vânzările au loc tot mai mult în mediul online. Reţelele şi comunităţile online pe subiecte speciale devin tot mai importante pentru contactul cu clienţii.

Globalizarea accentuată este marcată de o integrare şi o internaţionalizare tot mai avansată a pieţelor şi de creşterea efectelor asupra societăţii, începând de la educaţie şi până la viaţa şi relaţiile private.

Evoluţii:

  • Creşterea exporturilor şi o participare tot mai mare a ţărilor nou industrializate la comerţul mondial şi creşterea economică. Se dezvoltă o nouă clasă de mijloc în ţările în curs de dezvoltare (BRIC, Next Eleven) şi în Europa Centrală şi de Est.

  • Clasa mijlocie, stabilă din ţările industriale scade. Sistemele sociale sunt supuse presiunii şi există tot mai mulţi superbogaţi cu averi în creştere.

  • Tot ceea ce poate fi automatizat este supus unui studiu de fezabilitate şi randament economic. Maşinile preiau treptat activităţi banale sau obositoare pentru oameni. Răspunderea umană se decalează. Munca devine mai uşoară, valorile se mută de la bunuri materiale la bunuri imateriale.

  • Creşterea globalizării duce la o regionalizare mai accentuată. Produsele regionale devin factori valorici esenţiali.

  • Graniţele între diferite culturi se estompează din ce în mai mult.

  • Legislaţia şi regulamentele naţionale, europene şi multilaterale sunt coordonate din ce în ce mai mult şi se transformă într-o cerinţă obligatorie în mediul concurenţial global.

Pe lângă transportul de persoane, mărfuri şi informaţii, mobilitatea include şi flexibilitatea mentală tot mai pronunţată, ca de exemplu la alegerea carierei, trecerea de la o fază a vieţii la alta şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Pentru multe profesii ale viitorului, învăţarea pe tot parcursul vieţii, împreună cu flexibilitatea spaţială şi cognitivă devin o cerinţă de bază în competiţia cu maşinile şi pentru locuri de muncă bine plătite.

Evoluţii:

  • Competitivitatea companiilor şi a angajaţilor într-o lume globalizată se bazează într-o mare măsură pe mobilitate. Structurile globalizate ale companiilor devin din ce în ce mai fluide şi se aseamănă tot mai mult cu roiurile de insecte.

  • Oamenii se aşteaptă la mobilitate non-stop. Astfel, de exemplu, metroul vienez funcţionează 24 de ore din 24. Noutăţile şi modelele de afaceri asociate cu mobilitatea, precum car sharing, câştigă teren. Numărul de utilizatori ai platformelor de car sharing va creşte în Europa de la 0,7 milioane în 2011 la 15 milioane în 2020.

  • Mai multă mobilitate înseamnă totodată mai multă poluare şi impune dezvoltarea unor tehnologii de propulsie inovatoare, sustenabile.

  • Dorul de casă, de stabilitate, odihnă şi apropiere reală reprezintă o contratendinţă la mobilitate. Deoarece coordonarea şi comunicarea se vor intensifica drastic, pentru că tot mai mulţi angajaţi din diferite locaţii vor lucra la proiecte comune, „atenţia” va deveni o forţă stabilizatoare.

Trecerea de la societatea industrială la societatea cunoaşterii, care are la bază dobândirea unor valori imateriale, duce la o modificare a structurilor societăţilor şi a conduitei angajatorilor. Forţa de muncă din domenii precum servicii, informaţii şi creativitate devine un factor esenţial pentru economia globală. Procesele, experienţele şi ideile câştigă în importanţă. Limitele dintre viaţa privată şi viaţa profesională se estompează din ce în ce mai mult. Şi angajaţii pe poziţii fixe aspiră la o independenţă tot mai mare la desfăşurarea activităţilor.

Evoluţii:

  • Lucrătorii din domeniul cunoaşterii, micii antreprenori şi bogaţii de mâine constituie clasa creativă. Această clasă savurează viaţa, se bucură de „noul lux”, iar membrii acestei clase sunt cetăţeni universali, care în acelaşi timp se simt ataşaţi de regiunea lor.

  • Clasa creativă apreciază performanţele de top, arta meşteşugărească, tehnologiile actuale, transparenţa, sustenabilitatea, prietenia, autoperfecţionarea şi calitatea vieţii. Ea redefineşte munca, solicitând modele flexibile de program de lucru, mai multă autonomie şi autoîmplinire. Biografiile profesionale se transformă în multigrafii. Oamenii vor să îşi trăiască cu adevărat viaţa.

  • Un loc de muncă mobil, fără a fi legat de o anumită localitate, cu scopul celor mai bune posibilităţi de dezvoltare a propriei creativităţi, precum şi un echilibru adecvat între muncă şi viaţa privată devin un standard normal. Doar angajatorii atractivi care oferă un program de lucru flexibil, concedii fără plată, o activitate utilă şi principii care promovează echilibrul între muncă şi viaţa privată pot atrage şi reţine talentele de vârf.

Neoecologia înseamnă mult mai mult decât protecţia naturii sau spirit de opoziţie faţă de marea industrie. Sustenabilitatea şi eficienţa pătrund în toate domeniile şi îmbină economia, ecologia şi răspunderea socială. Tot mai mulţi consumatori aleg mărcile şi companiile „bune”, care oferă mai mult decât un produs, şi anume promisiunea de a-şi aduce o contribuţie la viaţa clienţilor, angajaţilor şi a societăţii per ansamblu.

Evoluţii:

  • Pentru companiile de succes, protecţia mediului înconjurător, condiţiile bune de lucru şi egalitatea şanselor de promovare pentru toţi angajaţii sunt de la sine înţelese, iar aceste companii se consideră „companii bune”, care îşi asumă activ responsabilitatea faţă de societate.

  • Clienţii evaluează tot mai mult aspectele etice şi ecologice ale produselor şi ale mărcilor atunci când iau decizii de achiziţie.

  • Consumul cultivat, vizibil încă de pe acum la cafea, ceai, îmbrăcăminte şi alimente, înlocuieşte bunurile clasice de lux, privite ca simbol al clasei sociale.

  • Încă din faza de dezvoltare a produselor, companiile acordă importanţă producţiei sustenabile şi îşi construiesc mesajul publicitar tot mai mult în jurul beneficiului sustenabilităţii, considerat o valoare adăugată.

De peste 100 de ani societatea este marcată de aspiraţia spre autonomie şi autodeterminare şi decăderea modelelor clasice de ierarhie. Oamenii îşi formează şi demonstrează identitatea şi personalitatea prin consum şi prin căutarea unor noi relaţii. Deciziile importante pentru viaţă sunt amânate pentru a lăsa mai multe opţiuni deschise, pentru o perioadă cât mai lungă.
Tehnologii:

  • Fabbing – confecţionarea individuală a produselor cu ajutorul imprimantelor 3D

  • Rapid manufacturing – utilizarea imprimantelor profesionale 3D pentru produse individualizate 

 

Evoluţii:

  • Modelele tradiţionale de viaţă se modifică, sub imboldul aspiraţiei spre o viaţă personală, „adevărată” şi al nevoii de autoîmplinire. Schimbarea locului de muncă, a domiciliului şi a partenerului – biografiile sunt alcătuite într-o măsură tot mai mare din finaluri şi noi începuturi.

  • Oamenii folosesc internetul ca platformă pentru autoprezentare şi pentru publicarea de conţinut personal. Apar tot mai multe pagini de internet dedicate bricolajului, care subliniază dorinţa de a poseda lucruri de uz cotidian, cu un design individual.

  • Apartenenţele liber alese, precum prietenii şi comunităţile dedicate anumitor subiecte, înlocuiesc familia tradiţională.

  • Potenţialul comercial este reprezentat de dezvoltarea unor produse şi servicii personalizate, având la bază concepte modulare.

Cum vă putem fi de folos?